Combinatii de taste
Interacţiunea cu cuvinte:
CTRL + Săgeata la stânga – mută cursorul la începutul cuvântului anterior
CTRL + Săgeata la dreapta – mută cursorul la începutul cuvântului următor
CTRL + Backspace – şterge cuvântul anterior
CTRL + Delelte – şterge următorul cuvânt
CTRL + Săgeata în sus – Mută cursorul la începutul paragrafului
CTRL + Săgeată în jos – Mută cursorul la sfârşitul paragrafului
Poziţionarea rapidă a cursorului
Home – mută cursorul la începtului rândului curent
End – mută cursorul la sfârştiul rândului curent
CTRL + Home – mută cursorul la începutul documentului
CTRL + End – mută cursorul la sfârştiul documentului
Page up – mută cursorul mai sus cu o pagină sau cadru cu conţinut vizibil
Page down – mută cursorul mai jos cu o pagină sau cadru cu conţinut vizibil
Selectarea de text
Shift + Săgeată la stânga sau săgeată la dreapta – selectează câte un caracter în stânga sau dreapta cursorului
Shift + Săgeată în sus sau săgeată în jos – selectează câte un rând de text în sus sau în jos
Shift + CTRL + săgeată la stânga sau săgeată la dreapta – selectează câte un cuvânt în partea stânga sau dreapta la fiecare apăsare a săgeţii aferente sensului.
Shift + CTRL + săgeată în sus sau săgeată în jos – selectează câte un paragraf deasupra sau sub cursor
Shift + Home – Selectează textul dintre poziţia cursorului şi începutul rândului curent
Shift + End – Selectează textul dintre poziţia cursorului şi capătul rândului curent
Shift + CTRL + Home – Selectează textul de la poziţia cursorului până la începutului documentului
Shift + CTRL + End – Selectează textul de la poziţia cursorului până la sfârşitul documentului
Shift + Page Down – Selectează un cadru de text sau o pagină începând cu poziţia cursorului
Shift + Page Up – Selectează un cadru de text sau o pagină care se încheie la poziţia cursorului
Ctrl + A – Selectează întregul text al documentului
Partea de editare
CTRL + C sau CTRL + Insert – Copiază textul selectat
CTRL + X sau Shift + Delete – Decupează textul selectat
CTRL + V sau Shift + Insert – Lipeşte textul copiat sau decupat în dreptul poziţiei cursorului
CTRL + Z – Anulează ultima acţiune
CTRL + Y – Refă ultima acţiune
Formatarea textului
CTRL + B – îngroşare text (Bold)
CTRL + I – înclinare text (Italic)
CTRL + U – subliniere text (Underline)
Funcţii avansate
CTRL + F – afişează o fereastră pe care o puteţi folosi pentru căutarea unor caractere sau a unor cuvinte în cadrul unui text sau a unei pagini web.
F3 – În cazul în care CTRL+F vă duce, în momentul în care apăsaţi pe tasta Enter, la primul rezultat al căutării, o apăsare de F3 vă duce la următorul rezultat.
Shift + F3 – Vă selectează rezultatul anterior al aceleeaşi căutări.
CTRL + O – Afişează o fereastră pentru deschiderea unui document nou.
CTRL + S – Salvează documentul pe care îl aveţi în faţa ochilor.
CTRL + N – Creează un document nou sau deschide o fereastră nouă aferentă unui document nou.
CTRL + P – Afişează dialogul pentru imprimarea documentului deschis.
ALT + E – Deschide meniul de Editare
ALT + V – Deschide meniul View
Operatori logici si aritmetici
Operatori aritmetici - ce se pot aplica asupra valorilor de tip integer :
-(*) - cu semnificatia de ‘ inmultire’ ;
-(div) - cu semnificatia de ‘impartire si trunchiere’ ;
-(mod) - cu semnificatia de ‘modulo’ ;
-(+) - cu semnificatia de ‘adunare’ ;
-(-) - cu semnificatia de ‘scadere’ ;
- ‘=’ -cu inteles de ‘egal cu’;
- ‘< >’ -cu inteles de ‘diferit’;
- ‘< ‘ -cu inteles de ‘mai mic decat’;
- ‘<=’ -cu inteles de ‘mai mic sau egal cu’;
- ‘ >=’ -cu inteles de ‘mai mare sau egal cu’;
f) ‘ > ‘ -cu inteles de ‘ mai mare decat’;
Expresii logice care contin mai multe operatii
Operatorii cu ajutorul carora putem scrie astfel de expresii se numesc operatori logici si sunt cuvinte-cheie :
-ond -cu inteles de ‘si logic’ ;
-or -cu inteles de ‘sau logic’ ;
- not -cu inteles de ‘negare logica’.
Functiile standard care lucreaza cu valori de tip integer si genereaza rezultate de acest tip sunt :
-abs(x) rezultatul reprezinta valoarea absoluta a lui x ;
-sqr(x) rezultatul reprezinta valoarea lui x la puterea a-II-a ;
Alte functii standard care genereaza rezultate de tip integer :
-trunc(x) rezultatul reprezinta partea intreaga a numarului real x,partea fractionara fiind indepartata ;
-round(x) rezultatul reprezinta valoarea numarului real x rotunjita pana la urmatorul intreg.
Diagrama de sintaxa
Ce sunt diagramele de sintaxa?
O forma de reprezentare a sintaxei, folosita pentru prima data de N. Wirth la descrierea limbajului Pascal, sunt diagramele de sintaxa. Este o forma grafic de descriere echivalent cu notaia BNF. Unei reguli îi corespunde o diagrama în care neterminalele sunt reprezentate prin dreptunghiuri si terminalele prin cercuri si elipse. Aceste diagrame pot fi parcurse pornind de la intrare si încheind cu o iesire, pe una sau mai multe cai, înaintând conform sensului indicat de sageti .
Elemente
Simbol |
Semnificatie |
Contine un cuvânt cheie |
|
Indica declaratii sau prelucrari |
|
Contine un caracter sau un simbol având o semnificatie particulara |
|
Sensul de parcurs al diagramei de sintaxa |
|
by-pass (cai alternative) |
Diagrama de sintaxa a unui identificator Pascal
Structura generala a unui program (Borland) PASCAL
Cele trei parti principale ale unui program PASCAL sunt: antetul (header-ul) programului, declaratiile în care se descriu obiectele asupra carora vor avea loc prelucrarile (în cadrul programului pe care îl analizam, vom considera numai declararea variabilelor) si partea principala a programului în care se scriu instructiunile (ansamblul operatiilor ce urmeaza a fi executate).
Pentru a întelege aceasta structura, deloc complicata, sa analizam fara graba un program (Borland) PASCAL care calculeaza si afiseaza volumul unui paralelipiped. Este vorba de un program care declara variabile, citeste valorile acestora, efectueaza un calcul simplu si afiseaza rezultatul.
PROGRAM volumul; {calculeaza si afiseaza volumul unui paralelipiped} VAR lungime, latime, inaltime, volum:real; BEGIN
writeln(‘Introduceti valori: lungime, latime, inaltime’);
readln(lungime, latime, inaltime);
volum:=lungime*latime*inaltime;
writeln(‘Volumul paralelipipedului= ‘, volum:9:5,’ metri cubi’)
END {volumul}.
Când programul este rulat, pe ecranul din fata dumneavoastra se va afisa:
-
Introduceti valori: lungime, latime inaltime 8.3 7.25 6.29 Volumul paralelipipedului= 378.50075 metri cubi
7 enunturi PASCAL
O surprinzatoare si bogata varietate de programe PASCAL pot fi scrise folosind nu mai mult de 7 tipuri de enunturi, pe care le vom prezenta în cele ce urmeaza.
Enunt |
Utilizare |
citire |
|
scriere |
|
calcule |
|
decizii (daca-atunci-în caz contrar) |
|
iteratii conditionate anterior (cât timp) |
|
iteratii conditionate posterior (repeta pâna când) |
|
iteratii pentru numar cunoscut de pasi (pentru) |
Enunturile read/readln, write/writeln si de atribuire formeaza un grup în sensul ca ele provoaca circulatia informatiei de la o sursa de un singur tip la o destinatie de acelasi tip sau de tip diferit. De exemplu, un enunt de atribuire m:=n provoaca un transfer memorie la memorie (valoarea lui n este atribuita lui m).
Pentru enuntul read(raza)sursa informatiei este tastatura calculatorului, iar valoarea tastata ca raspuns are ca destinatie memoria, si anume variabila raza.
Pentru enuntul write(rezultat) sursa este în memorie, în variabila rezultat, iar destinatia este monitorul, dar poate fi si o imprimanta.