Combinatii de taste

Interacţiunea cu cuvinte:

CTRL + Săgeata la stânga – mută cursorul la începutul cuvântului anterior

CTRL + Săgeata la dreapta – mută cursorul la începutul cuvântului următor

CTRL + Backspace – şterge cuvântul anterior

CTRL + Delelte – şterge următorul cuvânt

CTRL + Săgeata în sus – Mută cursorul la începutul paragrafului

CTRL + Săgeată în jos – Mută cursorul la sfârşitul paragrafului

Poziţionarea rapidă a cursorului

Home – mută cursorul la începtului rândului curent

End – mută cursorul la sfârştiul rândului curent

CTRL + Home – mută cursorul la începutul documentului

CTRL + End – mută cursorul la sfârştiul documentului

Page up – mută cursorul mai sus cu o pagină sau cadru cu conţinut vizibil

Page down – mută cursorul mai jos cu o pagină sau cadru cu conţinut vizibil

Selectarea de text

Shift + Săgeată la stânga sau săgeată la dreapta – selectează câte un caracter în stânga sau dreapta cursorului

Shift + Săgeată în sus sau săgeată în jos – selectează câte un rând de text în sus sau în jos

Shift + CTRL + săgeată la stânga sau săgeată la dreapta – selectează câte un cuvânt în partea stânga sau dreapta la fiecare apăsare a săgeţii aferente sensului.

Shift + CTRL + săgeată în sus sau săgeată în jos – selectează câte un paragraf deasupra sau sub cursor

Shift + Home – Selectează textul dintre poziţia cursorului şi începutul rândului curent

Shift + End – Selectează textul dintre poziţia cursorului şi capătul rândului curent

Shift + CTRL + Home – Selectează textul de la poziţia cursorului până la începutului documentului

Shift + CTRL + End – Selectează textul de la poziţia cursorului până la sfârşitul documentului

Shift + Page Down – Selectează un cadru de text sau o pagină începând cu poziţia cursorului

Shift + Page Up – Selectează un cadru de text sau o pagină care se încheie la poziţia cursorului

Ctrl + A – Selectează întregul text al documentului

Partea de editare

CTRL + C sau CTRL + Insert – Copiază textul selectat

CTRL + X sau Shift + Delete – Decupează textul selectat

CTRL + V sau Shift + Insert – Lipeşte textul copiat sau decupat în dreptul poziţiei cursorului

CTRL + Z – Anulează ultima acţiune

CTRL + Y – Refă ultima acţiune

Formatarea textului

CTRL + B  – îngroşare text (Bold)

CTRL + I – înclinare text (Italic)

CTRL + U  – subliniere text (Underline)

Funcţii avansate

CTRL + F – afişează o fereastră pe care o puteţi folosi pentru căutarea unor caractere sau a unor cuvinte în cadrul unui text sau a unei pagini web.

F3 – În cazul în care CTRL+F vă duce, în momentul în care apăsaţi pe tasta Enter, la primul rezultat al căutării, o apăsare de F3 vă duce la următorul rezultat.

Shift + F3 – Vă selectează rezultatul anterior al aceleeaşi căutări.

CTRL + O – Afişează o fereastră pentru deschiderea unui document nou.

CTRL + S – Salvează documentul pe care îl aveţi în faţa ochilor.

CTRL + N – Creează un document nou sau deschide o fereastră nouă aferentă unui document nou.

CTRL + P – Afişează dialogul pentru imprimarea documentului deschis.

ALT + E – Deschide meniul de Editare

ALT + V – Deschide meniul View

Operatori logici si aritmetici

Operatori aritmetici  - ce se pot aplica asupra valorilor de tip integer :

-(*)      - cu semnificatia de ‘ inmultire’ ;

-(div)   - cu semnificatia de ‘impartire si trunchiere’ ;

-(mod) - cu semnificatia de ‘modulo’ ;

-(+)      - cu semnificatia de ‘adunare’ ;

-(-)       - cu semnificatia de ‘scadere’ ;

  1. ‘=’    -cu inteles de ‘egal cu’;
  2. ‘< >’ -cu inteles de ‘diferit’;
  3. ‘< ‘   -cu inteles de ‘mai mic decat’;
  4. ‘<=’  -cu inteles de ‘mai mic sau egal cu’;
  5. ‘ >=’ -cu inteles de ‘mai mare sau egal cu’;

f)   ‘ > ‘  -cu inteles de ‘ mai mare decat’;

Expresii logice care contin mai multe operatii

 Operatorii cu ajutorul carora putem scrie astfel de expresii se numesc operatori logici si sunt cuvinte-cheie :

-ond  -cu inteles de ‘si logic’ ;

-or     -cu inteles de ‘sau logic’ ;

- not  -cu inteles de ‘negare logica’.

Functiile standard care lucreaza cu valori de tip integer si genereaza rezultate de acest tip sunt :

-abs(x)   rezultatul reprezinta valoarea absoluta a lui x ;

-sqr(x)    rezultatul reprezinta valoarea lui x la puterea a-II-a ;

Alte functii standard care genereaza rezultate de tip integer :

-trunc(x)   rezultatul reprezinta partea intreaga a numarului real x,partea fractionara fiind indepartata  ;

-round(x)   rezultatul reprezinta valoarea numarului real x rotunjita pana la urmatorul intreg.

Diagrama de sintaxa

Ce sunt diagramele de sintaxa?

O forma de reprezentare a sintaxei, folosita pentru prima data de N. Wirth la descrierea limbajului Pascal, sunt diagramele de sintaxa. Este o forma grafic de descriere echivalent cu notaia BNF. Unei reguli îi corespunde o  diagrama în care neterminalele sunt reprezentate prin dreptunghiuri si terminalele prin cercuri si elipse. Aceste diagrame pot fi parcurse pornind de la intrare si încheind cu o iesire, pe una sau mai multe cai, înaintând conform sensului indicat de sageti .

Elemente

Simbol

Semnificatie

Contine un cuvânt cheie

Indica declaratii sau prelucrari

Contine un caracter sau un simbol având o semnificatie particulara

Sensul de parcurs al diagramei de sintaxa

by-pass (cai alternative)

Diagrama de sintaxa a unui identificator Pascal

Structura generala a unui program (Borland) PASCAL

Cele trei parti principale ale unui program PASCAL sunt: antetul (header-ul) programului, declaratiile în care se descriu obiectele asupra carora vor avea loc prelucrarile (în cadrul programului pe care îl analizam, vom considera numai declararea variabilelor) si partea principala a programului în care se scriu instructiunile (ansamblul operatiilor ce urmeaza a fi executate).

Pentru a întelege aceasta structura, deloc complicata, sa analizam fara graba un program (Borland) PASCAL care calculeaza si afiseaza volumul unui paralelipiped. Este vorba de un program care declara variabile, citeste valorile acestora, efectueaza un calcul simplu si afiseaza rezultatul.


PROGRAM volumul;
{calculeaza si afiseaza volumul unui paralelipiped}
VAR
 lungime, latime, inaltime, volum:real;
BEGIN
 writeln(‘Introduceti valori: lungime, latime, inaltime’);
 readln(lungime, latime, inaltime);
 volum:=lungime*latime*inaltime;
 writeln(‘Volumul paralelipipedului= ‘, volum:9:5,’ metri cubi’)
END {volumul}.

Când programul este rulat, pe ecranul din fata dumneavoastra se va afisa:

Introduceti valori: lungime, latime inaltime
8.3 7.25 6.29
Volumul paralelipipedului= 378.50075 metri cubi

 

7 enunturi PASCAL

O surprinzatoare si bogata varietate de programe PASCAL pot fi scrise folosind nu mai mult de 7 tipuri de enunturi, pe care le vom prezenta în cele ce urmeaza.

Enunt

Utilizare

read/readln

citire

write/writeln

scriere

atribuire

calcule

IF-THEN-ELSE

decizii (daca-atunci-în caz contrar)

WHILE - DO

iteratii conditionate anterior (cât timp)

REPEAT - UNTIL

iteratii conditionate posterior (repeta pâna când)

FOR

iteratii pentru numar cunoscut de pasi (pentru)

 

Enunturile read/readln, write/writeln si de atribuire formeaza un grup în sensul ca ele provoaca circulatia informatiei de la o sursa de un singur tip la o destinatie de acelasi tip sau de tip diferit. De exemplu, un enunt de atribuire m:=n provoaca un transfer memorie la memorie (valoarea lui n este atribuita lui m).

Pentru enuntul read(raza)sursa informatiei este tastatura calculatorului, iar valoarea tastata ca raspuns are ca destinatie memoria, si anume variabila raza.

Pentru enuntul write(rezultat) sursa este în memorie, în variabila rezultat, iar destinatia este monitorul, dar poate fi si o imprimanta.